Mihai Cimpoi: "Sunt un om de cultura devenit un destin" - Aliona Grati

Mihai Cimpoi. Sunt un om de cultură devenit un destin

Autor: Aliona Grati

ISBN: 978-9975-69-652-4

Vârsta: 14 +

Tip copertă: Cartonată

Număr de pagini: 244

Format: 17,5 cm x 20 cm

Colecția: Dialoguri la focul din vatră

Anul apariției: 2013

A.G. Este bun impresionismul liber, cu virtuţi artistice în critică? Unii critici literari, cum e Marin Mincu, spre exemplu, s-au pronunţat împotriva impresionismului foiletonistic. Ce părere aveţi?

M.C. Parafrazându-l pe Voltaire care afirma că toate genurile sunt bune în afară de cel plictisitor, putem spune că şi impresionismul este bun dacă nu e „plictisitor” şi limitativ. Lovinescu îl impune, la noi, anume ca pe un unghi de abordare, căruia i se asociază un act critic viu, şi nu ca o metodă. El stă la baza modernismului axat pe triada noţionalărelativism, sincronism, diferenţiere. De altfel, orice gen de critică, în special cea de întâmpinare nu poate fi conceput fără „o doză” mai mare de impresionism. Impresia este temeiul judecăţii de valoare.

Nu există o critică „impresionistă” şi alta „raţională” care să aplice o singură „metodă”, fiindcă nu putem concepe impresii fără raţiuni şi raţiuni fără impresii. Absurditatea unei astfel de distingeri este clară, dat fiind că „un examen critic începe obligatoriu printr-o „impresie” şi se împlineşte printr-un proces de raţionalizare mai mult ori mai puţin aparent” (Principii de estetică, p. 203). Criticul cel mai impresionist este în acelaşi timp şi cel mai familiarizat cu raţiunea.

A.G. Deci aţi fost dominat chiar de la începuturi de sensul estetic al artei. Ce aţi făcut personal pentru a introduce perspectiva estetică, ideile şi conceptele legate de aceasta în limbajul criticii de atunci?

M.C. Am căutat ca însuşi limbajul să fie estetic. Apoi prin impunerea primatului esteticului în analiza critică şi prin interesul deosebit al scriitorilor care, începând cu Druţă şi Vieru, apoi cu generaţia lui Dabija (Leonida Lari, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Andrei Ţurcanu, Nicolae Vieru, Valeriu Matei, Nina Josu) au reabilitat esteticul. Ochiul al treilea privea, în primul rând, spre estetic.

Colecţia Dialoguri la focul din vatră prezintă cititorului personalităţi marcante ale culturii noastre. Pe lângă dialogul propriu-zis, fiecare volum conţine fragmente din referinţe critice, evocări, fotografii.