Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. 1812 - Dinu Postarencu

Referinta: 9789975690485

  • Pret redus
25,00 RON
18,75 RON (TVA inclus) REDUCERE 25%

Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. 1812

Autor
Dinu Postarencu
Colectie
Istoria traita
Editura
Prut
An aparitie
2006
Pagini
304
ISBN
978-9975-69-048-5
Tip coperta
Brosata
Format
20.5 x 14.0 cm
Cantitate

  • Cumperi in siguranta platind la livrare. Cumperi in siguranta platind la livrare.
  • Livrare rapida oriunde in Romania (24-48h) Livrare rapida oriunde in Romania (24-48h)
  • Consiliere gratuita in alegerea produsului ideal. Consiliere gratuita in alegerea produsului ideal.

Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. 1812

Autor: Dinu Postarencu

Coordonator: Ion Negrei

ISBN: 978-9975-69-048-5

Tip copertă: Necartonată

Număr de pagini: 304

Format: 14,5 cm x 20 cm

Colecția: Istoria traita

Anul apariției: 2006

"În conformitate cu stipulaţiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti din 1812, Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus. Spaţiul dintre Prut şi Nistru a cunoscut iniţial o perioadă de ajustare la organizarea administrativă a Imperiului Rus. Prima fază a perioadei respective o constituie scurta administrare a provinciei româneşti de către boierul moldovean Scarlat Sturdza, trecut în serviciul Rusiei. Sub conducerea lui au fost instituite structurile administrative provinciale, care, pe lângă cele existente până la anexare, au fost menţinute intacte până în 1816."

"Ca urmare a nedreptăţii strigătoare la ceruri ce ni s-a făcut la 1812, Basarabia a devenit un nume sfânt nu numai pentru basarabeni, ci şi pentru toţi moldovenii, şi nu numai pentru moldoveni, dar şi pentru munteni, şi pentru ardeleni, şi pentru orice român din orice colţ al lumii.

Basarabia a devenit un nume-simbol pentru toţi românii, iar pentru basarabeni înainte de toate. Basarabia e fiica răpită de la sânulpatriei-mame, e o rană mereu sângerândă, o conştiinţă mereu trează, este dorul nestins al românului din Ţară de fratele său înstrăinat cu forţa şi acelaşi dor îndurerat al românului basarabean de patria-mamă." -- Nicolae Mătcaş

În conformitate cu stipulaţiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti din 1812, Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus. Spaţiul dintre Prut şi Nistru a cunoscut iniţial o perioadă de ajustare la organizarea administrativă a Imperiului Rus.

Prima fază a perioadei respective o constituie scurta administrare a provinciei româneşti de către boierul modovean Scarlat Sturdza, trecut în serviciul Rusiei. Sub conducerea lui au fost instituite structurile administrative provinciale, care, pe lângă cele existente până la anexare, au fost menţinute intacte până în 1816.

Este lipsită de temei opinia potrivit căreia S. Sturdza, fiind bătrân, a dat dovadă de o slabă activitate administrativă. Din contra' documentele de arhivă, în special condica de expediţie, scot în evidenţă faptul că el, până a se îmbolnăvi, s-a manifestat din plin ca administrator. Mai mult decât atât, devenind o unealtă în mâna ruşilor, el a fost cel care a introdus primele legi ruseşti în provincia răpită.

Concomitent, demersul nostru reprezintă şi o dovadă că istoriografia referitoare la Basarabia conţine multe aspecte neelucidate până astăzi, în timp ce fondurile de arhivă sunt în aşteptarea investigatorilor.

La 31 octombrie 1812, Sturdza i-a cerut lui Harting să le interzică cazacilor de a-i obliga pe locuitorii care trec de pe un mal al Prutului pe celălalt să plătească bani, fapt care fusese reclamat de către caimacanul Principatului Moldovei. Este puţin probabil ca Harting să fi luat măsurile de rigoare, deoarece în ianuarie 1813, concesionarii taxelor vamale din Basarabia i-au înmânat lui Sturdza o reclamaţie privind cazacii postaţi în satul Sculeni. Ei erau nemulţumiţi că aceşti păzitori ai graniţei storc bani de la cei care trec Prutul  în special de la locuitorii satelor situate în apropierea râului, care transportau fânul pregătit pe malul drept al Prutului  până la definitivarea procedurii de încheiere a tratatului de pace cu Poarta Otomană.

PROTESTUL CONSULULUI ROMÂN DE LA ISMAIL PRIVIND SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI ANEXĂRII BASARABIEI LA IMPERIUL RUS

În zilele de 16 şi 17 mai 1912, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Bucureşti din 1812, conform căruia teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, oficialităţile ţariste din Basarabia au sărbătorit cu mult fast acest eveniment, îndoliat pentru poporul român.

Drept răspuns la acţiunile injurioase ale ruşilor, românii din dreapta Prutului au protestat în cadrul unor diverse manifestaţii politice, demonstrând astfel o afinitate şi o solidaritate de conştiinţă cu soarta fraţilor basarabeni. Despre actele de protest care s-au produs în România s-a scris până şi în presa de la Chişinău. Bunăoară, în paginile ziarului de expresie rusă Drug din 19 mai/1 iunie 1912, în care, anterior, fuseseră prezentate ample relatări despre serbările din interiorul provinciei, au fost publicate textele a două telegrame expediate din Bucureşti. În prima dintre acestea se menţionează: „Din Iaşi şi alte oraşe se aduce la cunoştinţă că, pe data de 16 mai, au avut loc demonstraţii de protest împotriva festivităţilor din Basarabia. La Iaşi, în Piaţa Unirii s-a desfăşurat o manifestaţie grandioasă. În timpul discursului pe care l-a ţinut în incinta Teatrului Naţional, profesorul Xenopol s-a referit la comportarea nedreaptă a guvernului rus faţă de Basarabia după războiul cu Turcia, la rusificarea populaţiei, comparativ cu care magherizarea românilor din Ungaria e mai suportabilă, întrucât românii pot barem protesta cu o voce slabă"[1]. ..

Împotriva manifestărilor actului fraudulos din 1812 a protestat, la unison cu românii din regat, şi consulul României de la Ismail, Sebastian Greceanu. Despre modul cum şi-a manifestat protestul aflăm dintr-un dosar de arhivă. ..

Modul cum a procedat consulul Sebastian Greceanu merită toată admiraţia. E un act de demnitate românească, demn de urmat. Un protest faţă de insulta ce a fost adusă poporului român de către autorităţile imperiale ruse prin aniversarea fastuoasă a raptului teritorial, comis în 1812. Atitudinea patriotică de care a dat dovadă consulul Greceanu poate servi drept o lecţie de verticalitate naţională pentru clasa politică din Republica Moldova. Pentru a nu ofensa cumva ambiţiile de mare putere ale Rusiei, elita politică de la Chişinău, cu unele excepţii, uită de existenţa demnităţii naţionale.

9789975690485
Autor
Dinu Postarencu
Colectie
Istoria traita
Editura
Prut
An aparitie
2006
Pagini
304
ISBN
978-9975-69-048-5
Tip coperta
Brosata
Format
20.5 x 14.0 cm

10 produse asemanatoare din aceeasi categorie: