Etno Moldova - Iurie Raileanu

Etno Moldova

Autor: Iurie Raileanu

Editia: Trilingva. Romana-engleza-rusa

Editie: Cartonata

Editura: CARTEA

Format: 300 x 250 x 14 mm

Nr. pagini: 136

Editie in trei limbi: romana-engleza-rusa

Arta populară al Republicii Moldova nu poate fi analizată ca o ramură a artei Naţionale Româneşti, pentru că ea este cu adevărat românească, doar cu mici detalii distinctive ce manifestă coloritul basarabean. In acest album monographic, prin intermediul imaginilor, sunt demonstrate splendorile diverselor forme şi simboluri, coloritul nestăvilit regăsit în diferite obiecte de folosinţă casnică, de sute de ani vechime.

Cuvântul etnografie, ca şi denumirile altor ştiinţe, provine din greaca veche, iar în traducere literară înseamnă, descrierea popoarelor. Într-adevăr, cunoştinţele etnografice îşi au izvorul în informaţiile cu caracter desen despre modul de viaţă al poporului nostru, despre particularităţile culturii în viaţa de zi cu zi. Şi în timpurile noastre, studierea multilaterală a modului de viaţă al strămoşilor constituie obiectul principal al etnografie iar observarea directă a fenomenelor din viaţă - izvorul cel mai bogat.
Etnografia, ca ramură a ştiinţei istorice, studiază viaţa şi cultura, originea, răspândirea teritorială a poporu şi legăturile reciproce pe tărâm culturai-istoric cu alte popoare.
In acest album sunt transcrise şi sistematizate informaţii etnografice ce ţin de cultura populară, remarcată prin cele mai esenţiale obiceiuri din vasta gamă a sărbătorilor.

Recenzie

А fost tare demult. Pe când încă erau principii şi valori. Vătaful alegea cei mai isteţi bărbaţi pentru ceata Căluşului, divinitate protectoare a anotimpului călduros. Ei se legau prin jurământ de Rusalii. Ceata de bărbaţi era alcătuită dintr-un număr impar de membri: 5, 7, 9, 11, 13. Lumea îi numea căluşari. Aveau cele mai colorate straie. Erau simbolul verii.

Toamna, după strânsul recoltei, în zilele de duminică, când nu era post, femeile îşi îmbrăcau iile de sărbătoare, catrinţele cele mai frumoase şi ieşeau la horă. Fetele de la 16 ani erau scoase la Hora Mică, cea de zi. Hora Mare se făcea seara cu cei căsătoriţi. Şi se încheia noaptea târziu cu Hora Bătrânilor.

In serile de iarnă, în postul Crăciunului, sătenii se adunau pe la şezători. Fetele îşi luau fuioarele de lână. Şi se adunau în casa unui gospodar. Flăcăii veneau nechemaţi. Se scărmăna şi se torcea lână şi cânepă, se împleteau mături, coşuri. Ca timpul să treacă mai lesne, se cânta, se spuneau istorii. Pentru şezători se pregăteau prăjituri cu nuci şi cu miere. Şi se servea vin.

Primăvara, înainte de Sfintele Paşti, femeile vopseau, încondeiau ouă.

Erau principii şi valori hedoniste. Şi era un rost în tot şi în toate. Tot pe atunci, lumea a orânduit viaţa în Pomul Vieţii, care face legătura dintre cele trei lumi: prin rădăcini - tărâmul morţii şi întunericului, prin ramuri, frunze, flori şi fructe - cu lumea pământeană şi prin vârfurile sale - legătura cu cerul, lumea zeilor.

                                                                                            Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Iurie Răileanu s-a născut pe 29 iulie 1967 în comuna Pohoarna, raionul Şoldăneşti, Republica Moldova.
Formarea: 1996-2001. USM, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării. 2000-2007. Autodidact în arta fotografică şi pictură. Lecţii particulare.
Expoziţii reprezentative 2000. Moldova la final de Mileniu, în incinta Televiziunii Naţionale. 2000. Fotografia anului 2000, expoziţie de grup organizată de Centrul Independent de Jurnalism. 2000.  Călătorie în timp pe urmele geto-dacilor, Muzeul Naţional de Istorie. 2001. Visuri de gheaţă, Muzeul Naţional de Istorie. 2002. Editarea albumului monografic Judeţul Orhei; prezentarea albumului în incinta Muzeului Naţional de Istorie. 2003. Editarea albumului monografic "Moldova şi cele şapte minuni ale" ei; expoziţie-prezentare. 2004. Editarea setului de fotografii "Discover Moldova". 2006, 4 mai. Expoziţie personală de artă plastică în incinta Muzeului Naţional de Istorie.
Alte lucrări: 2002. Calendar de perete şi de masă Voxtel. 2002. Calendar de perete Irida, reprezentant "Moldova Agroindbank". 2002, 2003, 2004, 2006. Calendarul Graţiei.
Cercetări ştiinţifice: 2006-2007. Studierea etno-folctorului drept parte integră a existenţei naţionale.
Premii, distincţii: 2001,2003. Premiul VIP pentru cel mai bun fotograf.

Interesul unui popor pentru cunoasterea istoriei sale nationale, demonstreaza dimensiunea gradului sau de cultura civilizatie, caci prin istorie el se identifica in rindul popoarelor lumii. In acest album monografic vom demonstra prin intermediul imaginilor acea splendoare a diverselor forme si simboluri, coloritul la nesfarsit regasit in diferite obiecte de folosinta casnica, pastrate timp de cateva secole.  

The interest of a people for knowing its national history demonstrates the dimension of its degree of culture and civilisation, as it is through its history that it identifies itself among the other peoples of the world. This monographic album with illustrations vvill demonstrate magnificent and varied forms and symbols, colouring which can be found in different household goods preserved thought century.

Colecţia „ Discover Moldova” propune:

ü  Discover Moldova

ü  Etno Moldova

ü  Etno ABC & Album Moldova

ü  Etno ABC & Album Chisinau